Pagina maestra
From Wikipedia
l'enciclopedia libera, gratuita è scritta cù a cuuperazione di tutti.
U prupositu di stu prugettu hè di prumove a lingua corsa
è di fà cunnosce l'isula di Corsica nantu à internet è in u mondu.
Oghje, u 17 nuvembre 2008, Wikipedia in lingua corsa tene 5,409 articuli.
Ringraziemu à tutti quelli chì participeghjanu.|
Par aiutà Wikipedia pudete:
Paglia Orba - Viaghju in Ascu - Paradossu di l'ovu è di a ghjaddina - Ponziu Pilatu - a Fica fiurunaghja - Capitala (fenu) - u Frati è a Sora - Ugu Francescu Peretti della Rocca - A Pian' d'Avretu - Marcu Biancarelli - Cuccu - Malmignattu - Farfalla ferulaghja - Farfalla finuchjaghja - Santa Ghjulia di Nonza - Lighjenda di a stantara d'Apricciani - Cane umarecciu - Tiadoru Poli - Sciappapetra - Vociaru di Culomba - San Michele di Muratu - Lighjenda di a torra di Capiteddu - Lucerna - A Lumaca d'Aiacciu (o Sammartinu d'Aiacciu) (Tyrrhenaria ceratina) hè una spezia di lumaca chì faci parti di a famiglia di l'Helicidae. Ùn si trova cà in Corsica. In particulari, a lumaca d'Aiacciu ùn si trova cà à un solu locu in Corsica: daretu à a piaghja di Campu di Loru, vicinu à l'aeroportu d'Aiacciu. Attualmenti, hè un di i lumachi rari i più minacciati di sparizioni. Soprapiù, a lumaca d'Aiacciu hè u solu riprisintanti di u genaru Tyrrhenaria. A lumaca d'Aiacciu hè prutetta da l'arristatu di u 7 uttrovi 1992. Hè cunsidarata dinò com'è "in priculu criticu d'estinzioni" annantu à a lista rossa di l'IUCN. Dui sinonimi di Thyrrenaria ceratina sò:
A chjoppula di a lumaca d'Aiacciu s'assumiglia à quidda di a lumaca cumuna (Helix aspersa). Ma a chjoppula di a spezia corsa hè bedda più chjuca... |
Pé fà sente à a ghjente a vostra verità Sperate pocu aiutu s'è vò fate pietà. Apuleiu (125-180) hè un autori è filosofu di l'antichità. Apuleiu nascì in Madaura, una piccula cità rumana in Africa uccidintali, in circa 125 AC. Feci i so primi studii, grammaticali è retorichi, à Cartaghjina, ind'eddu dù dinò iniziatu à u cultu d'Esculapiu. Quà, poti amparà a puisia, a giumitria, a musica, eppo soprattuttu a filusufia ad Atena. A vita d'Apuleiu fù carattarizzata da un grandi amori par i viaghji: ottimu cunfarenzieri è curiosu d'ogni scenza, filusufia o cultu. Apuleiu fisseti dopu a so dimora à Cartaghjina, ind'eddu steti fin'à à a so morti. Carcu di gloria par via di molti libri scritti è par i statui eretti in u sò anori... Wikimedia Foundation hè un associu à scopu nò lucrativu chì sustene Wikipedia è altri prugetti liberi, multilingue è gratuiti. Sò quattru i prugetti Wikimedia in lingua corsa: partecipate!
|
E Wikipedia surelle: Alemannisch - Arpitan - Boarish - Català - Corsu - Emiliàn e Rumagnòl - Furlan - Italiano - Latina - Líguru - Lumbaart - Malti - Nnapulitano - Occitan - Piemontèis - Rumantsch - Sardu - Sicilianu - Slovenščina - Tarandíne - Vèneto











/
/ 

























